De peste un deceniu pentru comunitate!

Cod de conduita privind finantarea ONG din fonduri publice

Cod de conduita privind finantarea ONG din fonduri publice

Proiect la 28 noiembrie 2013

 

 

NOTA: textul de mai jos este un proiect si serveste ca baza de discutii in cadrul Forumului National ONG 2013.

 

Introducere

 

Viziunea noastra comuna

1.1 Atat guvernul, cat si sectorul asociativ[1] impartasesc viziunea unei societati echitabile, cu comunitati puternice si oportunitati pentru oricine. Guvernul recunoaste faptul ca sectorul asociativ poate sa aduca o contributie semnificativa la realizarea acestei viziuni. Numeroase organizatii neguvernamentale nonprofit[2] (ONG) intra in relatii financiare cu institutii publice pentru a furniza produse si servicii publice prin intermediul finantarilor nerambursabile (granturi) sau prin achizitii publice.

1.2 Este important ca relatiie financiare sa fie construite in asa fel incat sa permita maximizarea rezultatelor. Obtinerea de rezultate poate fi sprijinita daca resursele sunt disponibilizate la interfata cu beneficiarii si daca organizatiile furnizoare pot sa isi imbunatateasca permanent performanta

 

Ce este codul de finantare si achizitii publice

1.3 Relatiile financiare din prezent nu permit intotdeauna obtinerea celor mai bune rezultate posibile. Acest cod vizeaza influentarea comportamentului organizational, atat la nivelul institutiilor publice, cat si al ONG, astfel incat o asemenea viziune sa fie realizata. Prin intermediul acestui cod se realizeaza:

• stabilirea unui cadru de lucru pentru relatii financiare; si

• stabilirea responsabilitatilor pentru ambele parti, bazata pe asteptarile reciproce.

1.4 Codul se bazeaza pe principiile si normele convenite in cadrul acordului dintre guvern si ONG (documentul de pozitie). Este in concordanta cu obligatia guvernului de a obtine mai buna valorizare pentru banii cheltuiti, respectiv cu principiile privind responsabilizarea guvernului si reglementarile europene privind licitatiile publice. Principiile si responsabilitatile se aplica atat la granturi, cat si la contracte de achizitie, dar este important de retinut faptul ca finantarea prin granturi si achizitiile publice sunt operate pe baza unor legi diferite si procedurile corespunzatoare trebuie intelese si aplicate in fiecare caz.

1.5 Acordul creaza relatii care schimba modul in care partenerii se comporta si lucreaza impreuna. Programele care sunt elaborate in comun sau parteneriatele bazate pe incredere si respect reciproc  denota angajamentul de face bine lucrurile spre avantajul mutual al partilor.

1.6 Scopul acestui cod este de a contribui la un dialog constructiv pentru imbunatatirea practicii finantarii si achizitiilor publice. Codul acopera modul in care programele ar trebui sa fie proiectate si implementate pentru realizarea viziunii de mai sus in cel mai bun mod posibil. Codul nu se refera la ceea ce este finantat sau cine ar trebui finantat.

Pentru cine este Codul

1.7 Codul este pentru oricine este implicat in finantarea publica a sectorului asociativ din Romania, (inclusiv activitatea intreprinderii sociale), fie ca distribuie, solicita sau primeste fonduri publice.
1.8 In cadrul guvernului, codul se adreseaza persoanelor care dezvolta programe prin care ONG isi ating obiectivele si celor care administreaza aceste programe, precum achizitiile publice sau granturile.
1.9 In sectorul asociativ, este destinat persoanelor care solicita sau care administreaza fonduri guvernamentale.

1.10 Codul ar trebui sa influenteze, de asemenea, practica in institutiile administratiei  publice locale prin informarea si punerea in aplicare a unor acorduri locale.

Cum este structurat Codul

1.11 Codul descrie procesul de finantare, respectiv cel de achizitii publice si include proiectarea, implementarea si incheierea relatiei financiare. Fiecare capitol include directii catre informatii mai detaliate.

Principii

Urmatoarele principii ar trebui sa se aplice in toate etapele relatiei financiare.
• Focalizare pe rezultate – obtinerea rezultatelor ar trebui sa fie folosit ca indicator cheie al succesului finantarii.
• Simplitate si proportionalitate – procesele ar trebui sa fie cât mai simple posibil si proportionale cu suma de bani implicata .
• Consistenta si coordonare – finantatorii si cumparatorii ar trebui sa stabileasca in comun sau sa  standardizeze parti din procesul de finantare sau lantul de achizitii publice pentru a reduce la minimum greutatile organizatiilor si sa puna accentul pe furnizare.
• Alocare corecta de timp – sa se permita timp pentru planificare, luarea deciziilor si actiune, astfel incât acestea sa aiba un efect real .
• Transparenta si auto-responsabilizare – care sa permita decizii informate cu privire la prioritati in cheltuirea banilor atat pentru guvern, cat si pentru sector si pentru a invata din experientele anterioare .
• Discutii si dialog – acest lucru ajuta la construirea increderii si poate duce la identificarea si depasirea problemele inainte ca acestea sa aiba impact asupra rezultatelor .
• Empatie – intelegerea nevoilor si cerintelor celuilalt ar trebui sa ajute la evitarea problemelor si sa duca la obtinerea rezultatelor.

2. Proiectarea programului

2.1 Acest capitol este despre planificarea celei mai bune modalitati de a obtine rezultatele dorite.

Ceea ce incercam sa realizam

2.2 Multe programe guvernamentale pot atinge rezultatele scontate prin implicarea ONG in planificare. Programele bine concepute iau in considerare modul in care sectorul asociativ pot lucra mai eficient cu guvernul, precum si impactul pe termen lung al implicarii sectorului. Impactul pe termen lung este imbunatatit daca aceste organizatii au o mai mare certitudine cu privire la venitul lor.

Beneficiile pentru sectorul asociativ

2.3 Sectorul asociativ are beneficii din buna proiectare a programului. In acest sens, programele:
• sunt mai relevante pentru sectorul asociativ;
• permit organizatiilor sa contribuie in mod eficient la obiectivele de politici publice;
• maximizeaza rezultatele stabilite de comun acord, si
• permite organizatiilor sa creasca, sa se dezvolte si sa devina mai eficace pe termen lung.

Beneficiile pentru Guvern

2.4 Beneficii unei bune proiectari constau in programe care:
• sunt bine definite, realiste si aplicabile;
• sunt clare cu privire la motivele pentru care o organizatie beneficiaza de finantare,  si
• consolideaza baza furnizorilor sectorului asociativ si capacitatea sa de a livra pe termen lung.

Ce trebuie sa faca sectorul asociativ pentru a realiza acest lucru

2.5 Sectorul asociativ ar trebui sa contribuie in mod constructiv la proiectarea de programe si sa se concentreze pe contributia sa la nevoile utilizatorilor finali si ale beneficiarilor. Sectorul asociativ trebuie sa respecte confidentialitatea si sa fie clar pe cine reprezinta si modul in care a ajuns la un anumit punct de vedere.

2.6 ONG ar trebui sa ia in considerare, de asemenea, ceea ce s-ar intâmpla atunci când relatia financiara se termina si sa aiba un plan pentru aceasta situatie inca dintr-un stadiu incipient.

Ce trebuie sa facea Guvernul pentru a realiza acest lucru

2.7 Relatia financiara a Guvernului cu ONG are, de obicei, unul din cele trei obiective generale :
• finantare de proiect – sa plateasca pentru un anumit proiect sau serviciu, de obicei, printr-un contract sau grant.
• acordare de fonduri de dezvoltare – sa investeasca in noi capacitati sau in organizatii noi pentru ca acestea sa-si dezvolte capacitatea de a contribui la obiectivele de politica publica, de obicei, printr-un grant sau imprumut. Creditele variaza de la imprumuturi cu dobanda comerciala la imprumuturi „prietenoase” care pot include dobanzi reduse sau imprumuturi fara dobânda si termeni de plata flexibili.
• finantare strategica – a organizatiilor recunoscute ca fiind de importanta strategica si a caror activitate este considerata a fi semnificativa, de obicei, printr-un grant.

2.8 Planificarea pe termen mai lung si intelegeri financiare corespunzatoare genereaza, de multe ori, un raport cost-beneficiu mai bun decât contractele de un an pentru ca ofera o mai mare stabilitate financiara si reduc timpul si efortul irosit cu privire la aplicarea pentru noi fonduri sau renegocierea contractelor. In cazul granturilor, aceasta include acorduri multianuale cu posibilitatea rostogolirii finantarii.

2.9 Guvernul se angajeaza sa creeze ori de câte ori este posibil oportunitatea pentru sectorul asociativ de a contribui la proiectarea programelor.  Acest lucru ar trebui sa contribuie la identificarea:
• riscurilor in implementarea programelor si a modului in care riscurile pot fi trecute catre organismul din sectorul public sau catre ONG care pot sa le gestioneze cel mai bine;
• barierelor la furnizarea finantarii (de exemplu, termene nerealiste sau dezvoltare mai lenta a cererii pietei in prima parte a programului);
• dimensiunii optime a granturilor sau contractelor – prin asigurarea faptului ca sumele sunt suficient de mici pentru a ajuta la asigurarea unei baze diverse de furnizori si pentru a permite organizatiilor mai mici sa concureze;
• aspectelor programului care ar beneficia cel mai mult din implicarea sectorului asociativ, si
• necesitatii unor instructiuni suplimentare pentru a sprijini distribuitorii de fonduri guvernamentale si agentiile regionale sau locale in procesul de implementare a principiilor acestui Cod.

2.10 Structura programului ar trebui sa ia in considerare, de asemenea, modul in care rezultatele programului pot fi cel mai bine sustinute, contribuind, in acelasi timp, la cresterea capacitatii pe termen lung a ONG. Acest lucru inseamna ca se asigura finantare care reflecta costul total al serviciului, inclusiv partea de cheltuieli generale legitime.

Parteneriate

Multe programe sunt derulate prin parteneriate locale. Cresterea numarului de programe derulate in  parteneriat a fost insotita de cerinta unei participari efective a sectorului asociativ la aceste programe. Programele derulate in parteneriat maximizeaza succesul implementarii lor. Contributia ONG la parteneriat consuma timp si resurse, in special pentru acele organizatii care nu dispun de personal dedicat politicilor publice.

In dezvoltarea de programe in parteneriat, guvernul ar trebui sa ia in considerare:

(1) Finantarea – acoperirea costurilor specifice de implicare intr-un nou program de la inceput, inclusiv resurse pentru infrastructura si capacitatea de a tine pasul cu politica guvernului in sectorul asociativ.

(2) Consultarea – consultari la inceputul procesului si nu doar la sfârsit.

(3) Timpul (durata) – acesta trebuie sa fie adecvat atât pentru activitati de pregatire cat si de parteneriat.

3. Depunerea de cereri de finantare si oferte

3.1 Acest capitol se refera la procedura de invitare, depunere de proiecte si evaluare a cererilor de finantare si a ofertelor, respectiv de notificare a deciziilor.

Ceea ce incercam sa realizam

3.2 Un proces de depuneri de proiecte si oferte bine gestionat inseamna ca vor aplica organizatiile cel mai capabile sa realizeze obiectivele programului. Procese bine gestionate inseamna ca resursele se concentreaza pe obtinerea rezultatelor, mai degraba decât pe procesul de depunere sau pe licitatie in sine.

Beneficiile pentru sectorul asociativ

3.3 Un proces de depuneri de proiecte si oferte bine gestionat creaza sectorului asociativ oportunitati sa desfasoare activitati in folosul beneficiarilor. In cazul in care organizatiile au suficient timp pentru a pregati aplicatiile, ele vor fi in masura sa depuna un proiect sau sa faca o oferta mai bine informata. Ele vor beneficia de faptul ca nu vor fi silite sa foloseasca resurse disproportionate pentru procesul de depuneri de proiecte si oferte.

Beneficii pentru Guvern

3.4 Guvernul poate sti ca organizatia aleasa este cea mai in masura sa realizeze obiectivele prevazute, iar cheltuielile se concentreaza mai degraba pe obtinerea de rezultate decât pe procesul de depunere de aplicatii.

Ce trebuie sa faca  sectorul asociativ pentru a realiza acest lucru

3.5 Sectorul trebuie sa fie constient de oportunitati si trebuie sa incerce sa inteleaga si sa respecte termenele si procesul de luare a deciziilor. Atunci când se depun aplicatii, organizatiile se angajeaza sa se asigure ca inteleg cerintele, ca indeplinesc conditiile de eligibilitate si ca activitatile propuse corespund obiectivelor programului.

3.6 Sectorul asociativ recunoaste ca exista o competitie pentru banii publici si ca pot exista mai multe organizatii care sa sumele solicitate pot fi mai mari decât cele disponibili. Sectorul recunoaste ca decizia finala este a finantatorului. ONG se angajeaza sa aiba un comportament clar de auto-responsabilizare privind utilizarea banilor publici si ca vor cheltui in mod responsabil banii.

Ce trebuie sa faca Guvernul pentru a realiza acest lucru

3.7 Guvernul ar trebui sa promoveze oportunitatile pe scara larga si sa ia in considerare abordari proactive pentru a incuraja organizatiile sa depuna proiecte (in cazul granturilor) sau sa devina furnizori (in cazul achizitiilor publice). O abordare proactiva poate fi deosebit de importanta pentru ONG care nu au aplicat pentru finantare in trecut, inclusiv pentru organizatiile minoritatilor etnice, grupurile religioase si grupurile comunitare. Organizatiile ar trebui sa aiba suficient timp pentru a raspunde apelului la proiecte sau oferte, in special pentru activitati de mare amploare sau cele care implica de activitati in comun cu alte organizatii (de exemplu, oferte depuse in consortiu).
3.8 informatiile si formularele trebuie sa fie clare si accesibile si sa includa toate informatiile relevante, astfel incât ONG sa poata lua o decizie in cunostinta de cauza cu privire la posibilitatea de a aplica. Procesul ar trebui sa fie proportional cu suma de bani disponibila. Institutiile publice ar trebui sa ia in considerare utilizarea de intrebari standard sau sa incerce sa-si coordoneze formularele de aplicare.

3.9 Guvernul se angajeaza sa solicite in formularele de aplicare informatii relevante pentru a decide cui i se atribuie finantarea sau contractul. In formulare ar trebui sa fie mentionata o persoana de contact pentru cazul in care aplicantii au intrebari.
3.10 Evaluarea trebuie sa ia in considerare legitimitatea includerii de catre organizatii in estimarile lor privind furnizarea unui anumit serviciu a cheltuielilor de regie. La achizitiile publice, ONG nu pot fi tratate preferential, dar au dreptul de a decide valoarea propriei oferte cand intra in competitie. Atribuirea contractelor trebuie realizata avand drept criteriu cea mai mare valoare oferita pentru suma disponibila spre finantare. Institutiile finantatoare trebuie sa evite cautarea de informatii cu privire la cheltuielile de administrare si cheltuielile generale, dar nu trebuie sa accepte oferte in cazul in care nu sunt multumite de valoarea oferita pentru acei bani.

3.11 Candidatii trebuie sa fie informati cu privire la proces. Notificarea privind intentiile de acordari de granturi sau achizitii publice trebuie sa se faca in timp util si sa ofere suficient timp inainte de data preconizata pentru depunerea aplicatiilor. Termenul ar trebui sa fie de cel putin trei luni pentru noile programe. Organizatiile mai mici sau cele fara experienta prealabila vor avea nevoie de mai mult timp pentru pregatirea aplicatiilor. Motivele pentru deciziile privind termenul alocat ar trebui sa fie facute publice.

4. Obtinerea acordului privind conditiile de furnizare

4.1 Acest capitol se refera la obtinerea acordului privind rezultatele si consecintele finantarii, respectiv, despre alocarea adecvata a riscurilor de executie in acordurile de finantare.

Ceea ce incercam sa realizam

4.2 Conditii realiste impuse procesului de furnizare asigura o alocare a riscului de executie in asa fel incât contractele de finantare sa devina stimulative, asigurându-se astfel ca sunt atinse cele mai bune rezultate posibile.

 

Beneficiile pentru ONG
4.3 Conditii realiste impuse procesului de furnizare descriu asteptari clare privitor la ceea ce este de livrat si termenul de executie, astfel incât organizatiile pot planifica si livra eficace. Sectorul are de   beneficiat in masura in care conditiile de furnizare sunt dimensionate proportional cu suma in discutie, permitând astfel focalizarea pe realizarile si consecintele care trebuie obtinute. De asemenea, ele asigura ca sectorul este responsabil pentru riscurile pe care le poate gestiona.

Beneficiile pentru Guvern

4.4 Conditii realiste de furnizare asigura ca cele mai bune rezultate posibile sa fie obtinute pentru suma data. Riscurile trebuie sa fie recunoscute si intelese, acceptate si plasate in responsabilitatea institutiei publice sau organizatiei neguvernamantale cea mai in masura sa le gestioneze. Conditiile realiste de furnizare contribuie, de asemenea, la dezvoltarea unei relatii efective de lucru cu organizatia finantata.

Ce trebuie sa faca  sectorul asociativ pentru a realiza acest lucru

4.5 ONG ar trebui sa incerce sa fie de acord cu termeni de furnizare de la inceput si sa fie constiente de riscurile pe care si le asuma, in special, riscurile legate de obtinerea rezultatelor si consecintelor impuse prin termenii de furnizare.

4.6 Sectorul asociativ recunoaste ca este legitim ca finantatorii sa ceara recunoasterea publica a obtinerii finantarii de la institutiile publice finantatoare, in circumstante adecvate.

Ce trebuie sa faca guvernul  pentru a realiza acest lucru

4.7 Guvernul se angajeaza sa explice si sa obtina acordul ONG privitor la termenii de furnizare (cum ar fi criteriile de succesul si performanta) inainte de semnarea contractului sau acordului de finantare. Acest lucru ar trebui sa includa masurile care vor fi luate in cazul in care organizatia nu este capabila sa livreze rezultatele asumate. Institutiile publice finantatoare ar trebui sa fie atente la impactul pe care il pot avea schimbarile in contract. Ele trebuie sa se asigure ca exista un proces simplu si care precede acordul pentru controlul schimbarii si ca se tine cont de observatiile din partea organizatiei cu privire la modificarile necesare.
4.8 Guvernul se angajeaza sa discute despre riscuri in mod deschis si sa aseze responsabilitatea riscului la institutia din sectorul public sau ONG cea mai in masura sa le gestioneze. In mod specific, guvernul ar trebui sa ia in considerare si sa abordeze riscurile asociate cu cererea pentru un serviciu specific.

4.9 Rezultatele scontate trebuie sa fie pastrate in prim plan, iar conditiile trebuie sa se refere la atingerea acestor rezultate. Conditiile de furnizare ar trebui sa fie in mare parte similare in cazul finantarilor din bugetul central si adaptate proportional cu marimea grantului sau a contractului.

5. Termeni de plata

5.1 Acest capitol este despre modalitatile de plata a granturilor sau a activitatilor in baza unui contract de achizitii publice.

Ceea ce incercam sa realizam

5.2 Conditii de plata care permit finantarea serviciilor in cel mai eficace mod, astfel incât sa se realizeze cele mai bune rezultate pe termen lung.

Beneficiile pentru sectorul asociativ
5.3 Beneficiul sectorului consta in obtinerea capacitatii de a livra cele mai bune servicii pentru beneficiari. De asemenea, li se permite ONG sa planifice si sa se dezvolte, astfel incât acestea isi pot imbunatati modul in care livreaza servicii.

Beneficiile pentru Guvern

5.4 Guvernul beneficiaza in cazul in care conditiile de plata permit organizatiilor sa se dezvolte, fapt care, la rândul sau, ajuta la asigurarea existentei unei game largi de potentiali furnizori si ajuta la dezvoltarea de relatii de lucru efective. Termenele de plata rezonabile ajuta la stabilitatea organizatiilor si creaza stimulente pozitive privind obtinerea de rezultate consistente.

Ce trebuie sa faca  sectorul asociativ pentru a realiza acest lucru

5.5 Sectorul asociativ se angajeaza sa aiba sisteme functionale de gestiune a finantelor si a proiectelor finantate si de a fi raspunzator pentru ele. ONG ar trebui sa convina asupra unei intelegeri clare cu privire la termenii de plata, inclusiv privind regimul sumelor necheltuite din granturi.

Ce trebuie sa faca guvernul pentru a realiza acest lucru
5.6 Guvernul va utiliza calendarul de plati astfel incat sa creeze stimulente adecvate pentru furnizarea servicilor. Guvernul se angajeaza ca platile catre ONG pot si ar trebui (acolo unde este cazul si este necesar) sa se faca in avans, mai degraba decât pe baza de plati efectuate, in scopul de a obtine o mai buna valorizare a banilor publici. Institutiile publice ar trebui sa faca o intelegere clara cu furnizorul despre sumelor necheltuite din granturi.

5.7 Guvernul se angajeaza sa puna in aplicare masuri financiare pe termen mai lung, inclusiv finantari multi-anuale, atunci când acestea aduc o valorizare mai buna pentru banii publici.

5.8 Institutiile publice trebuie sa faca platile la timp.

6. Monitorizare si raportare

6.1 Acest capitol urmareste ca ONG sa furnizeze rezultatele convenite si sa contribuie la obtinerea rezultatelor asteptate in cadrul unui proces care sa permita concentrarea resurselor pe obtinerea rezultatelor.

Ceea ce incercam sa realizam

6.2 Monitorizarea eficace se concentreaza pe rezultate, este proportionala si nu impovaratoare, si asigura transparenta cu privire la utilizarea fondurilor si la ceea ce a fost realizat.

Beneficiile pentru sectorul asociativ

6.3 Sectorul asociativ beneficiaza de focalizarea guvernului pe rezultate mai degraba decât pe utilizarea timpului pe un exces de raportare. Informatiile corecte de management permit furnizorului sa raspunda la aparitia unor modificari sau probleme si sa realizeze, astfel, o relatie de incredere cu finantatorul sau cumparatorul.

Beneficiile pentru Guvern

6.4 Guvernul beneficiaza de asigurarea ca obtine mai buna valorizare pentru banii cheltuiti. Guvernul, de asemenea, beneficiaza de o buna relatie cu organizatia. O relatie buna si o monitorizare agreata de ambele parti va ajuta ca informatiile sa fie transmise intr-un stadiu incipient in cazul in care exista modificari sau probleme. Monitorizarea si raportarea asigura, de asemenea, informatii utile pentru planificarea si dezvoltarea de politici publice, bazându-se pe dovezi din programele existente sau anterioare.

Ce trebuie sa faca sectorul asociativ pentru a realiza acest lucru

6.5 Sectorul asociativ se angajeaza sa fie onest si transparent in raportare. Sectorul recunoaste ca responsabilitatea publica necesita in mod inevitabil un anumit nivel de raportare. ONG vor notifica din timp evolutia bugetului si progresul livrarii de rezultate (de exemplu, in cazul in care sunt susceptibile de a fi granturi necheltuite).

Ce trebuie sa faca guvernul pentru a realiza acest lucru

6.6 Guvernul se angajeaza sa actioneze proportional cu dimensiunea finantarii, dimensiunile furnizorilor si a riscurilor percepute, in ceea ce priveste cerintele de monitorizare si sa se concentreze asupra rezultatelor.

6.7 Guvernul va lua in considerare aderarea sau standardizarea unor cerinte de monitorizare, astfel incat nici organizatiile care primesc fonduri din mai multe surse si nici institutiile finantatoare sa nu fie suprasolicitate. Monitorizarea ar trebui sa includa doar informatii de care este nevoie sau care vor fi utilizate pentru evaluarea performantei. Inainte de semnarea contractului de grant, institutiile publice ar trebui sa discute cu furnizorul informatiile care sunt necesare. Discutia va ajuta, de asemenea, la punerea de acord asupra modului de a monitoriza rezultatele. Institutiile publice ar trebui sa ia in considerare ce sa faca in cazul in care este posibil un esec in indeplinirea obiectivelor si felul in care rezultatele pot sa fie indeplinite in alte moduri.

7. Incetarea unei relatii financiare

7.1 Acest capitol este despre gestionarea finalizarii unui acord financiar. Acesta include situatii in care:
• contractul de grant se incheie;
• finantarea se incheie mai devreme decât se intentiona din cauza neindeplinirii obiectivelor
• finantarea se incheie ca urmare a unei revizuiri a fondurilor strategice sau de dezvoltare.

Ceea ce incercam sa realizam

7.2 Un proces bine gestionat minimizeaza impactul negativ asupra beneficiarilor, stabilitatea pe termen lung a organizatiei furnizorului si relatia dintre finantator si organizatiile care beneficiaza de finantare.

Beneficiile pentru sectorul asociativ

7.3 Un proces bine gestionat minimizeaza impactul incheierii unei relatii financiare si ajuta organizatiile sa elaboreze planuri de urgenta si sa identifice potentiale venituri alternative. Acest lucru va permite ca nevoile beneficiarilor sa fie indeplinite si sa se asigure ca organizatiile  nu renunta la indatoririle lor in calitate de buni angajatori (de exemplu, prin concedieri). Un proces bine gestionat va sprijini, de asemenea, stabilitatea pe termen lung si durabilitatea organizatiilor.

Beneficiile pentru Guvern

7.4 Guvernul beneficiaza de minimizarea oricarui impact potential asupra beneficiarilor. Guvernul, de asemenea, beneficiaza de mentinerea unor relatii bune de lucru cu ONG, astfel incât acestea sa poata continua sa aiba o relatie constructiva, dincolo de perioada de subventionare sau a contractului. Stabilitatea pe termen lung a beneficiilor guvernului consta in faptul ca ONG isi pot continua contributia efectiva la realizarea obiectivelor de politica publica.

Ce trebuie sa faca sectorul asociativ pentru a realiza acest lucru

7.5 Sectorul asociativ recunoaste ca finantarea poate fi oprita daca prioritatile se modifica sau in cazul in care rezultatele nu sunt livrate. Sectorul se angajeaza sa-si planifice din timp solutiile pentru situatii diferite, pentru a reduce orice potential impact negativ atat pentru beneficiari, cat si pentru organizatie.

Ce trebuie sa faca guvernul pentru a realiza acest lucru

7.6 Guvernul se angajeaza sa acorde suficient timp pentru incheierea grantului sau a contractului. Termenul ar trebui sa fie de minim trei luni. Acest lucru ajuta organizatia sa isi indeplineasca indatoririle in calitate de bun angajator si sa pregateasca planuri alternative. Notificarea va include motivele pentru incetarea contractului de finantare sau a contractului pentru a permite furnizorului sa raspunda la propunerile de schimbare sau sa se realizeze un nou aranjament.
7.7 In cazul in care o organizatie nu atinge obiectivele contractate, institutiile publice ar trebui sa discute mai intâi cu organizatia ce masuri pot fi luate pentru a imbunatati implementarea (de exemplu, posibilitatea unui plan de actiune revizuit). In cazul in care performanta nu creste si utilizarea eficienta a fondurilor publice este in pericol, este legitim ca finantarea sa fie retrasa sau contractul sa fie reziliat mai devreme. Institutiile publice ar trebui sa ia in considerare modul in care s-ar putea obtine in mod alternativ rezultatele initiale asteptate.

8. Evolutia codului

8.1 Grupul de lucru al sectorul asociativ va pune acest cod in practica in parteneriat cu Guvernul. Codul se aplica ONG din Romania in calitate de beneficiari de fonduri guvernamentale si pentru plata de furnizare de servicii. Grupul de lucru va promova codul in cadrul sectorului asociativ, astfel incât organizatiile sa stie, sa utilizeze, sa inteleaga si sa urmeze angajamentele si recomandarile prevazute in continutul codului.

Guvernul promoveaza acest cod de bune practici catre toate institutiile publice finantatoare subordonate si il mentioneaza in publicatiile si comunicarile relevante.

8.3 Organismele guvernamentale locale si sectorul public local, sunt de asteptat sa ia nota de principiile prezentului cod asa cum o recomanda cele mai bune practici in activitatea lor. Acest Cod ar trebui sa informeze cu privire la posibilitatea dezvoltarii si punerii in aplicare a unor acorduri locale (prin codurile locale de buna practica privind finantarea si achizitiile).

8.4 Acordul dintre guvern si sectorul asociativ (exprimat prin documentul de pozitie) stabileste un cadru general pentru imbunatatirea relatiei dintre Guvern si sectorul asociativ. In masura in care este posibil, dezacordurile in aplicarea acestui cadru ar trebui sa fie rezolvate de catre ambele parti. Pentru a sprijini acest proces, in cazul in care ambele parti sunt de acord, medierea poate fi un mod util de a incerca sa ajunga la un acord, in conformitate cu angajamentul guvernului de a utiliza metode alternative de solutionare a litigiilor. In cazul in care un comportament care contravine acestui cadru constituie administrare defectuoasa, o plângere poate fi adusa la Ombudsmanul parlamentar in modul obisnuit.



[1] sector asociativ este constituit din totalitatea organizatiilor neguvernamentale nonprofit

[2] sintagma organizatii neguvernamentale nonprofit include formele organizational-juridice existente in Romania: asociatii (cu sau fara personalitate juridica), fundatii, federatii (indiferent de aria geografica pe care opereaza).

© 4210 AID-ONG. All rights reserved.
Agentia pentru Informarea si Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale – AID-ONG
e-mail: contact@aid-ong.ro, mobil: 0722-218 204, fax: 0356-814 080,
web: www.aid-ong.ro, adresa poştală: OP. 8, CP. 1138, Timisoara, 300334
Inregistrare: HJ 919/PI/1997, cod fiscal nr. 9711198/1997,
cont: RO 35 BRD 360 SV 06750243600 BRD Savoya